Scrisoare ministrului Apararii

                                        DOMNULE MINISTRU AL APĂRĂRII NAŢIONALE,

                                                           GABRIEL BENIAMIN LEŞ

        Odată cu reinvestirea dumneavoastră în înalta demnitate de ministru al apărării, noi pensionarii militari vă urăm succes, multă sănătate şi un mandat cât mai lung, pentru a putea rezolva diversele şi complexele probleme cu care vă veţi confrunta.

       În acelaşi timp noi, pensionarii militari, sperăm întro creştere a şanselor de rezolvare promtă şi rezonabilă a importantelor noastre probleme care, pe zi ce trece, devin tot mai multe şi apăsătoare. Dar cea mai importantă, legea pensiilor militare, distorsionată şi schilodită, consecinţă a  unor acte normative adoptate parcă pentru inamici şi nu pentru armata română, trebuie adusă la forma sa iniţială.

       În aceste împrejurări, odiseea noastră de recâştigare a unor drepturi legitime este în ofensivă, drepturi uzurpate de ultimele guvernări prin adoptarea unor OUG, ordine, modificări de articole etc., de natură să ne îngrădească sau elimine aceste drepturi (OUG57/2015, OUG 59/2017 etc.), practic cele mai nocive modificări ale Legii 223/2015. Deasemenea, multiplele experimente de minimalizare a statusului nostru social au continuat prin respingerea întrun mod arogant a oricăror demersuri de dialog onest şi democratic cu guvernanţii, încheind în mod apoteotic prin etichetarea noastră ca fiind o mare vulnerabilitate, un pericol major pentru bugetul armatei, în situaţia în care s-ar fi aplicat prevederile art.59 şi 60 din Legea 223/2015. Trebuie să subliniem  faptul că, dacă se clamează peste tot  creşterea  economică a ţării noastre,  rezolvarea acestei probleme nu ar fi un impediment economic .

          Toate acestea sunt fapte inexplicabile, care ne îngrijorează profund şi ne bulversează puţinii ani rămaşi din viaţă. Nemaivorbind că pregătirea acestor ‚experimente’ a fost o reuşită a canalelor de dezinformare şi manipulare a opiniei publice, când demnitatea noastră a ajuns la cele mai mici cote din istoria României.

         Domnule ministru, ce se întâmplă cu pensiile militare, mai ales ale celor trecuţi în rezervă până în anul 2010, ale căror pensii, ca a multora dintre noi, nu sunt nici la nivelul salariului minim pe economie sau cazul unor ofiţeri superiori care „se bucură” de nişte pensii la nivelul salariului unei infirmiere,  în cazuri fericite, a unui şofer. Aceştia au pensia aproape la jumătate în urma recalculării după Legea 223/2015‚ faţă de cea calculată după contributivitate, dar primesc pensia aflată în plată la data respectivă. Nu se simt oamenii aceştia de parcă ar primi o pensie din milă, de parcă ar fi  nişte cerşetori ?  Când a fost aplicat principiul corect?  Mai avem timp, unii dintre noi, să aşteptăm găsirea principiului care să facă lumină şi acea justiţie socială şi în cazul pensiilor militare? Acestea sunt simple exemple ce arată locul degradant la care a fost coborât pensionarul militar în ierarhia socială. Este de-a dreptul stupefiant, de neconceput, ca o asemenea inechitate, atât de gravă, să nu fie rezolvată întro perioadă rezonabilă. Întrebarea legitimă este de ce numai nouă rezerviştilor militari ni se întâmplă, în condiţiile în care România suportă pensii plătite (se ştiu care sunt “nababii” respectivi, persoane care încasează zeci de mii de lei pe indemnizaţii sau cumul )? Şi încă se mai lucrează la acordarea altor viitoare privilegii celor care, probabil, spun ei  ”duc pe umeri destinul acestei ţări”. Nu de noi, MILITARII, a depins destinul acestei ţări la revoluţia din 1989 sau la intrarea noastră în NATO ?

       Vedem, domnule ministru, că guvernul, în mărinimia sa, prin măsurile sociale  pe care le adoptă cum ar fi acordarea de drepturi peste drepturi, măriri salariale, unele de-a dreptul năucitoare, măriri de pensii şi indemnizaţii, ajutoare pentru persoane care nu ştiu cum se scrie verbul „a munci”, plăteşte  cu bani grei sinecura unora, care nici nu ştiu de ce merg la seviciu.

       Nu spunem că măsurile luate de actuala guvernare în domeniul social nu sunt bine venite, chiar sunt de bun augur şi aşteptate de toate categoriile sociale, mai ales că de-a lungul perioadei de după revoluţie o serie de măsuri legislative, mai mult sau mai puţin bine intenţionate, au dus la inechităţi şi discrepanţe în sistemul naţional de pensii. Dar întrebarea noastră legitimă este, cu noi ce au avut?  S-a ajuns ca o categorie socială care solicită o mărire de pensie sau salariu, fără nicio justificare de competenţă sau profesionalism, să iasă în stradă, să declanşeze o grevă, să ameninţe, să şantajeze sau să facă mult zgomot pentru nimic. S-a ajuns până acolo încât, unor categorii de bugetari „greu încercaţi”, să li se acorde drepturi (norme de hrană) mult supradimensionate.Unora li s-au dat pentru a rămâne în ţară, altora ca să nu plece, altora pentru a presta servicii de calitate. Este poate meritul lor, s-au bătut  pentru aceste drepturi, dar încă odată, noi pensionarii militari, de ce suntem batjocoriţi, de ce se reped unii să ne pună ştampila de „CASAT”? Sau poate pentru că ştiu că noi nu avem unde şi nici nu intenţionăm să plecăm. Noi nu ne dorim onoruri ,medalii sau laude nemeritate, noi vrem doar respectarea legilor, fără amputări sau adăugiri de acte normative degradante, la bunul plac al unui guvern care este vremelnic la putere.Vrem stabilitate, predictibilitate, nu mai vrem să fim cobaii nici unui guvern care nu are respect pentru cei ce au purtat haina militară. Nu a fost an, după 2011, să nu se fi intervenit cu modificări, care mai de care mai aberante, asupra legii pensiilor militare ,an de an ne sosesc acasă zeci de decizii de recalculare, de actualizare ,de indexare etc. Un permanent ping-pong al întrevederilor  pe această temă unde ,invariabil noi eram trimişi să stăm cuminţi acasă ,iar rezolvările nu au mai venit ,ba din contră au venit şi mai ,strâmbe.Iar prin vocea ministrului LOV ,competenţele rezolvării acestei situaţii revine ministerului apărării şi nu guvernului .Vă solicităm imperios aceste  lucruri  şi vrem să nu uitaţi că noi vă apărăm pe dumneavoastră şi poporul ,iar dumneavoastră trebuie să ne apăraţi drepturile ce ni se cuvin.Noi,domnule ministru ,cu respectul cuvenit,vă solicităm să ne răspundeţi de ce ni se aplică un astfel de tratament,ce se urmăreşte şi ce model se aplică ,ce economii se vor face cu îngheţarea pensiilor militare.Vrem dezgheţarea lor.De ce  nu s-a adus un cât de mic amendament la OUG 57/2015  pentru că în mod cert  la următoarea indexare, vom primi doar nişte firimituri, precum le aruncau săracilor cei de la mesele bogătaşilor.

      Domnule ministru, noi pensionarii militari considerăm că a venit vremea să fim respectaţi de statul român aşa cum se cuvine ,să ne reprezentaţi şi să ne susţineţi drepturile pentru a ne scoate din această stare de asistaţi sociali, să ne redaţi demnitatea şi respectul în faţa unor guvernanţi care poate au uitat că suntem urmaşii acelora care s-au sacrificat în războaiele pentru reîntregirea ţării şi neamului românesc.

     Rezerviştii militari au ajuns la capătul răbdării,au început să se trezească ,să nu mai suporte discriminarea crasă ,umilinţa  începută odată cu ordonanţele emise de guvernul eminenţei cenuşii Boc, de modificare a legilor pentru calculare pensiilor ,pe principiul de altfel eronat al contributivităţii ,situaţie întreţinută de altfel şi de guvernele ce i-au succedat .Înţelegem că atunci tot ce a fost făcut a fost din răutate şi împotriva poporului român,dar celelalte guverne de ce au susţinut aceste practici prin neimplicare?.Ba mai mult , condiţiile au fost alterate de ordonanţele emise de guvernul Cioloş dar şi ale doamnei ministru Lia Olguţa Vasilescu.Rezerviştii sunt sătui de umilinţele din fiecare zi,  de inerţia unor miniştrii  cărora nu le-a păsat de noi, sau poate nu au avut permisiunea, (lucru absolut nedemocratic şi foarte grav dacă ar fi aşa ) ,şi  mai ales să puneţi “stop” oricărei ingerinţe  a unor persoane neavenite ,obtuze şi rău intenţionatecare care-şi dau cu părerea întrun domeniu în care nu au expertiză,sau şi mai grav, propun şi adoptă acte normative otrăvite pentru militari.Discriminarea voită şi cu rea intenţie de care beneficiază „hulpavii” pensionarii militari ,este nu numai ilegală dar şi anacronică şi care se practică numai în societăţile cu interese meschine Această discriminare este caducă şi reprezintă un principiu perimat ,şi o ruşine pentru cei care promovează astfel de” valori”. Reamintim că aceste discriminări sunt  aplicate unei categorii socio-profesionale de primă importanţă în structura unui stat ,armata şi rezerva sa . Nu putem crede că toate aceste măsuri ar putea fi supervizate sau ordonate de cineva deasupra decidenţilor noştri politici.

        Întrun final nefasta OUG 59/2017 a fost implementată întro altă OUG ,fără niciun amendament, fiind legalizată, probabil, pentru multă vreme de acum încolo  şi ,din păcate , nu s-a putut obţine nici măcar edulcolarea ei. Poate unii politicieni nu au putut ,alţii  nu au vrut.

        Recunoaştem că o carenţă a noastră este modesta  coeziune şi solidaritate dintre noi rezerviştii militari şi militarii activi, care ar trebui să fie motorul acţiunilor noastre.Iată că lipsa unor legături mai strânse   afecteză serios orice demers de anvergură pe care l-am întreprinde .De asemenea există o multitudine de asociaţii aşa zise reprezentative a căror lideri nu reuşesc o coagulare a potenţialului pe care-l deţin acestea ,o însumare pragmarică a opiniilor , a ideilor benefice şi a căror curaj moderat, lasă lucrurile să treneze întrun  imens impas.

         Noi considerăm, domnule ministru, că ar fi de bun augur continuarea discuţiilor dintre reprezentanţii noştrii şi ai dumneavoastră, începute chiar la debutul mandatului ministerial. Pentru a cunoaşte  situaţia noastră ,a rezerviştilor militari,vă rugăm să vă informaţi de la cei care lucrează efectiv în domeniu ,specialişti ,oameni oneşti şi loiali  care să vă prezinte problemele clar, fără escamotarea  realităţii. Situaţia noastră ,a majorităţii rezerviştilor militari frizează absurdul şi din păcate nu are legătură cu statul de drept,  cu o guvernare social-democrată care ar trebui să-şi trateze cetăţenii cu aceiaşi unitate de măsură.

       Sperăm domnule ministru, că răspunsul  pe care-l aşteptăm, să fie unul promt ,care să lămurească lucrurile în domeniul pensiilor militare, şi să aduceţi liniştea sufletească dar mai ales să redaţi demnitatea unor oameni care au jurat să-şi sacrifice necondiţionat vieţile pentru ţară.

       Şi pentru că sărbătorile de iarnă bat la uşă, fie ca spiritul acestora să vă călăuzească gândurile şi bunele intenţii spre rezolvarea  problemelor stringente ale Armatei Române, dar şi ale militarilor rezervişti .

       Sărbători cu bucurie şi la mulţi ani !

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

                                                                      Col. (r).Nemulescu Victor

                                                                       Col.(r) Munteanu Vasile

APEL

DEȘTEPTAȚI-VĂ REZERVIȘTI MILITARI !

       Acest îndemn, care parafrazează versul din imnul national,a fost, este și din păcate va fi de o actualitate înspăimântătoare. Îl folosim de fiecare dată când alte argumente către societete nu  generează  inițiative pentru rezolvarea unor situații de importanță majoră. De multe ori acest  îndemn emoțional este inutil, căzând invariabil în desuetitudine. Dar credem, că a venit momentul să ieșim din letargia în care ne autocomplacem, să ne unim  în idei,  să ne  recâștigăm drepturile confiscate  de către guvernanți în ultimii ani. Numai uniți, și nu este o expresie caducă, hotărâți și fermi în acțiuni, folosind toate mijloacele legale și democratice, bine organizați și tenace în susținerea perpetuă a demersurilor noastre  vom putea avea câștig de cauză, altfel scenariile vis-a-vis de viitorul nostru social, vor fi în continuare sumbre.

       A venit vremea să oprim batjocura,  umilința,  exhibarea pseudoproblemelor noastre în zona emoțională a opiniei publice, în speranța că vom fi blamați, înjosiți, anatemizați de către aceasta! Gata cu tratamentul nedemn cu care ne “gratulează” guvernanții de aproape 10 ani încoace! Însă trebuie să le readucem aminte acestora, că, în procesul accederii la actualele funcții, au fost inițial niște  insignifianți, au pornit de la zero, moment în care s-au arătat mai umani, înțelegători, au mimat compasiunea, au clamat că vor elimina inechitățile, au promis reforme structurale, masterplanuri, etc.  Iar noi, cei mulți și naivi, indiferent de zona politică pe care am simpatizat-o, am crezut în promisiunile  lor, am sperat într-o nouă  justiție socială. Iar  acum,  avem amenințări de genul “vor vedea domnii colonei la toamnă”! Niciodată nu am dus demersurile noastre într-o zonă a unei răfuieli personale. Chiar dacă am fi fost  un segment marginal al societății, nu meritam aceste săgeți otrăvite la adresa noastră. Iată, însă, până unde pot merge disprețul și superioritatea afișate de politicieni în raport cu pensionarii militari.

       Dacă în timpul guvernului Boc s-a creat un precedent printr-o siluire a legii pensiilor militare, urmașii lui nu au făcut decât să aprobe tacit, ani la rând, un astfel de demers. Au fost mimate măsuri reparatorii, iar prin diverse ordonanțe s-au alterat alte prevederi ale legii, discriminând de fiecare dată diferite  segmente ale pensionarilor militari. Astfel că legea a ajuns astăzi mai ambiguă pe acele segmente ce ne interesează și nedreaptă, prin plafonarea ei ca urmare a OUG 59/2017. Nu este normal ca în fiecare an să-ți faci calcule pentru a vedea care este momentul cel mai avantajos spre a ieși la pensie (chiar la o vârstă mai mică, aici vorbind de militarii activi), în loc să te preocupe doar cariera militară.

      În cinismul afișat de guvernanți, credeți că aceștia știu ceva despre noi, despre specificul nostru militar și, mai ales, despre  haosul legislativ din zona  pensiilor  militare? Credeți că le pasă  de problemele noastre, din moment ce am fost considerați o entitate ca oricare alta, o ”problemă” care trebuia rezolvată rapid și pentru totdeauna? Noi, pensionarii militari, devenisem inutili, „paraziți, rozători de bugete, reformați”, buni de aruncat la lada de gunoi a istoriei.

      Trebuie să facem în așa fel  încât să le aducem aminte că mulți dintre noi le-am fost alături de la început, că le-am sprijinit demersurile politice, altfel ne vor considera, în continuare, în ciuda evidențelor istorice și contemporane, niște paria ai societății.Trebuie depășite și eradicate fatalismul și resemnarea, caracteristici ale etosului nostru românesc, care ne-au însoțit de-a lungul istoriei și ne-a făcut atâta rău (destinul predestinat), astfel că trebuie  mers înainte, să luptăm cu optimism și demnitate pentru viitorul nostru.

        După cum știți, domnii guvernanți ne vor servili, tăcuți și divizați, iar existența unui număr mare de asociații ale rezerviștilor, care mai de care reprezentative, cu diverse interese lipsite de unitate și solidaritate, nu fac decât să ii ajute pe guvernanți să ne domine, să ne impună regulile lor. De asemenea, se constată la unii din rezerviști o blamare, o negare a tot și a toate, sub lozinci ca: “n-a făcut nimic”, “ n-are rost să mai încercăm”, “n-ai cu cine ”, n-ai de ce”. Sunt atitudini  ale unor oameni fără voință, blazați, neputincioși, care descurajează și molipsesc, la rândul lor, pe alții. Noi înșine ne arătăm micimea, îndoiala, lipsa de coeziune, atitudini ce ne fac ușor de manipulat. Nu ar trebui să se întâmple asta la niște oameni ce au exersat, în decursul carierei, actul curajului, al demnității, al spiritului întreprinzător.

     Este momentul să fim  solidari și nu dezbinați, să nu ne mai discredităm unii pe alții, să nu ne invidiem, să nu mai fim subordonați unor interese meschine, marcate de orgolii mărunte, care ne fac să devenim vulnerabili. Este timpul să ne trezim, să ne scuturăm de lașități, de comodități, de indiferență și platitudine.

    O situație anormală și deosebit de periculoasă o constituie lipsa totala a interacțiunii dintre militarii activi și rezerviștii militari. Aceasta este cu atât mai gravă cu cât, se pare, este încurajată de la nivel înalt. Ori, militarii activi ar trebui să se implice mai mult în demersurile  rezerviștilor militari, să le pese mai mult de problemele acestora, ei putând depune mai multe diligențe pe lângă instituțiile din care fac parte. Colaborând, sprijinindu-ne și informându-ne reciproc, putem fi mai persuasivi și performanți în a pune bariere încercărilor guvernului de a tergiversa, de a apela la subterfugii, aparent legale, pentru a opri rezolvarea problemelor noastre. De asemenea, ei pot,  implicit, să se protejeze pe ei înșiși, prevenind surprize neplăcute într-un viitor din care vor face parte la un moment dat. 

     Nu dorim mărirea pensiilor militare, așa cum se acreditează ideea, ci repunerea aceastei  legi  pe principiile solide, initiale, care să rezolve toate inechitățile, să fie predictibilă și inatacabilă pe o perioadă lungă de timp. Atfel, unele demersuri ale sindicatului nostru au avut un impact madiatic și social major, încercări permanente de a ține treaz spiritul viu în lupta cu cei care, cu orice preț, vor să ne pună bețe în roate.

    Domnilor rezerviști, trebuie să ne recâștigăm respectul și să înțeleagă toată lumea că Armata română nu este  marota  nimănui, că această instituție a fost, este și va fi vitală pentru neamul românesc. Ea și-a câștigat respectul în luptele pentru reintregirea si apărarea Țării, actiuni facute cu sacrificii umane și materiale enorme, alături de marii oameni politici și de stat ai vremii.  

   Astăzi avem o mare oportunitate ce trebuie valorificată dacă vrem să avem câștig de cauză. Mai mulți politicieni de la vârful politicii românești au dat semnale pozitive că se vor implica în reanalizarea ordonantelor care au anihilat Legea 223/2015 a pensiilor militare, pensii care, precizăm încă odată, nu sunt  speciale. Nu este prima data când politicienii transmit mesaje de acest fel și au rămas la stadiu declarativ. Tocmai de aceea trebuie să monitorizăm acțiunile lor, să fim parte activă a acestor demersuri până la finalizarea lor. Știm că poate ați obosit de atâtea promisiuni, de atâta luptă searbădă, de sloganuri mincinoase, de fățărnicie, dar revitalizați-vă energiile interne pentru, sperăm, o ultimă bătălie.  Mai mult ca oricând, trebuiesc purtate negocieri, cu puncte de vedere comune și  argumentate  logic și legal ca o condiție sine qua non a rezolvării lor, cu persuasiune, purtate de buni cunoscători ai legislației militare, fără orgoliii și interese divergente,  urmărindu-se un singur obiectiv comun: liniștea și recunoașterea unor drepturi inalienabile ale acelora care și-au servit Țara cu demnitate și devotament.

     Deci, deșteptați-vă rezerviști militari, acționați  acum, când este momentul oportun pentru că, dacă vom lăsa răul să se producă, va fi mult mai greu să-l reabilităm!

Honor et Patria! Vae Victis!

            

Col.(r). Munteanu Vasile

Col.(r). Nemulescu Victor

SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI RADU TUDOR

                                           

        Considerându-vă cel mai potrivit jurnalist, un fin cunoscător al fenomenului militar,în măsură să înțeleagă problematica și implicațiile sociale ale modificărilor perpetue la legile privind pensiile militare, vă rugăm domnule Radu Tudor, ca în măsura timpului la dispoziție și cu mijloacele specifice profesiei, să prezentați factorilor de conducere, politici și militari ,opiniei publice, adevărata noastră situație.

         Sătui de intervenții fără ecou la aleșii neamului ,ne adresăm dumneavoastră ,în opinia noastră un remarcabil jurnalist , care în ultimii ani , în momente mai puțin fericite precum cele  de astăzi , ne-ați fost alături și cu profesionalism , tenacitate și argumente raționale ,ne-ați apărat și susținut drepturile și interesele legitime în lupta noastră cu maleficul regim Băsescu. Dorim ca să fiți în mod activ  interfața între noi și societatea civilă ,între noi și instituțiile care-și pun amprenta pe viața noastră socială .

         După cum se vede continuă ,cu și mai mare înverșunare,“sezonul” de denigrare al ”vinovaților de serviciu” , pensionarii militari,  fiind demarată campania  abuzurilor împotiva lor.Probabil  prin astfel de măsuri potrivnice,  se dorește aducerea noastră la condiția de asistați sociali, de paria societății. Din păcate istoria se repetă și la anumite intervale de timp problema pensiilor militare revine , simptomatic dar nevindecabilă.

         Inspirându-se  din “Tablele” defunctului și perniciosului regim Băsescu,doamna ministru a muncii a declanșat o campanie de dezinformare și manipulare a opiniei publice pe toată perioada anului 2017 ,când cu rea credință, a indus în societatea civilă  ideea că ,pensiile militare, ar afecta serios bugetul apărării, sugerând chiar că acest demers ar fi imoral.

         Potrivit legii  223/2015, prin actualizarea cu procentul creșterii soldelor militarilor activi, pensiile rezerviștilor ar urma să crească ,iar  în câțiva ani s-ar dubla.Total eronat.Creșterile se fac limitativ, în anumite condiții, și numai la anumite elemente .Încercările persuasive de anatemizare și vexațiunile aduse  segmentului de pensionari militari sunt evidente.Demersurile noastre de a contracara și stopa aceste absurdități cu argumente raționale și pertinente au fost zadarnice .Nimeni, niciun factor de conducere, politic sau militar, nu a receptat mesajul ,nu a considerat că noi ,”marea mută”, merită nobilul lor răspuns .Ei, aleșii ,au acum  aroganța unor stăpâni ,foarte sensibili și intransigenți cu cei care se comportă altfel decât și-ar dori ei.

        Cum este posibil și  cine este interesat să destabilizeze un organism atât de vital, armata și rezerva sa ,organism cu o reputație  câștigată și recâștigată de-a lungul timpului.Armata are meritul indubitabil de a fi salvat, acum un veac, ființa națională de la pieire în Marele Război al reântregirii ,când pentru a fi sau a nu fi o națiune română , câtevasute de  mii de ostași români eroi ,au căzut pentru realizarea  României Mari. De ce urmașii acestora, noi cei de astăzi, trebuie să trecem prin umilință și batjocură ce nu mai încetează  de aproape 10 ani .Dacă banii pentru pensiile militare ,de altfel un procent infim din totalul pensiilor , sunt problema ,atunci când se va mării pensiile întregului segment de pensionari cât de mare  ar fi catastrofa pentru buget? .

          În urma măsurilor de restabilire a justiției sociale ,pensiile tuturor cresc sub o  formă sau alta, doar ale militarilor au stagnat fiind  plafonate pe vecie. De ce se aplică această măsură numai rezerviștilor, în condițiile în care  s-au găsit bani pentru indemnizații, prime ,pensii speciale (adevăratele pensii speciale ,nu ale noastre ) acordate parlamentarilor,primarilor și alți aleși locali.Este important de precizat că în fond, rezerviștii militari nu doresc neapărat măriri de pensii ,altele decât se practică în mod normal în acest domeniu precum indexări ,actualizări, ci stabilirea unor norme și principii care să aducă stabilitate pe termen lung acestui domeniu bulversat de numeroase ordonanțe, modificări de legi și articole de lege.Pentru noi adoptarea OUG -59/2017 a însemnat pentru a doua oară  o lovitură dată pensiilor militare.

       În acest context ,constantând risipa din bugetul apărării cu așa zișii “ îmbuibații” ai pensionarilor militari ,risipă ce nu mai poate continua ,întrun exces de “bun simț” și „înaltă justiție socială” ,doamna ministru a muncii, dorind să pună capăt acestei hemoragii ,a legiferat întrun domeniu în care nu avea competență.

       Prin adoptarea OUG -59/2017,care nu numai că a mutilat legea 220/2015,( ca și guvernul Cioloș prin OUG-57/ 2016 ,la fel de nocivă prin art.40), întrun dispreț și cinism ce frizează ura,  a desființat sine die nu numai actualizarea pensiilor militare, dar prin modificarea art.59 și 60 din legea 223/2015 ne-a discriminat față de civili. Astfel indexarea a devenit actualizare,schimbându-i-se astfel sensul ,aceasta acordându-se  în funcție de posibilitățile momentului,  iar plafonarea la nivelul soldelor nete din ultimele luni de activitate este legiferată de malefica OUG -59/2017  art.VII , pct. 2 și 3.Noi nu vrem să credem că ministerul muncii  joacă la ruletă viețile și  destinele noastre subordonat fiind unui “board”,sau că  face jocurile unor anumite  cercuri  de interese .Iar pentru a fi mai riguroși, este cazul să amintim că din anul 2009 ,din timpul guvernării Tăriceanu, pensiile militare nu au mai suferit majorări consistente,acestea  fiind “cosmetizate” între timp doar cu niște“firimituri” de ordin financiar. Sau acest minister tinde tot mai mult să devină  Ministerul muncii și injustiției sociale?.

       S-au adus modificări legislative , voit confuze ,completate cu tot felul de ordine și ordonanțe, sau acea nefericită aplicare ,în timpul regimului Băsescu, a principiului  contributivității, care au dus la schilodirea legilor inițiale ,pertinente de altfel. Știți doar câte frământări  emoționale inutile ,câte tragedii omenești au provocat aceste schimbări, comentate chiar în studiourile postului d-voastră de televiziune. Așa ceva nu se poate uita niciodată.Un regim inconștient ,lipsit de moralitate ,cu apucături vădit staliniste, a murit .Vreți să girăm prin indiferența noastră, la construirea altuia?.

        Există ,la aceleași niveluri de salarizare a funcției , gradului și  vechimii  unei persoane, diferențe de peste două ori, chiar și mai mult, în favoarea celor ieșiți la pensie după 2011,pentru că cei ce au ieșit  până în anul 2010 sunt considerați,de către unii politicieni, rezerviștii“Tratatului de la Varșovia”.  Ne-am dori ca această abordare  să fie o glumă. Amintiți-vă că  această armată a avut un rol decisiv în victoria revoluției din decembrie 1989, dând indubitabil jertfe omenești .Suntem oare buni doar atunci când societatea se află în situații limită?.Vrem să vă precizăm  că pentru asta suntem antrenați.

         S-a tot vorbit și prezentat situația pensiilor ,s-a lansat  o nouă inițiativă  legislativă  de acordare a unor drepturi privind actualizarea acestora  în scopul  reparării inechităților sociale. Un gest lăudabil de altfel, și  orice om de bună credință poate observa și aprecia  acest lucru.În schimb în domeniul pensiilor militare, deși se recunoaște că există și aici inechități ce ar trebui eliminate, s-a operat doar pe bază de tăiere și plafonare.Și ca să se dea o tentă de adevăr ,și a oripila opinia publică cu așa zisa  risipă de bani pentru  pensiile militare ”uriașe”, ni se  dă invariabil un obsesiv  exemplu de mărire a unei pensii de la 7000 lei în 2015 la 22.000lei  în 2018. Halucinant ,pentru că nimeni din structura militară nu are o asemenea pensie neverosimil de mare .Este vorba de pensia unui magistrat militar care face parte dintro categorie aparte ,care și-a dat singură privilegii, are imunități, este ferită de frământări legislative și financiare,  dar care este plătită din bugetul Ministerului Apărării.

         Și pentru că am vorbit de magistrați vrem să vă aducem  în atenție o situație de-a dreptul alarmantă, paradoxală. Prin decizia nr.20/2000 a CCR,  este statuat ,foarte corect , tratamentul egal juridic între militari și magistrați și nu există niciun motiv ca această decizie să nu poată fi pusă în aplicare .Astfel Decizia CCR este general obligatorie, iar instituțiile statului ,cei de la putere, trebuie să o implementeze .Dar, din nefericire, casta politicienilor este sensibilă numai la sinecurile lor,  trecând în umbră aceste chestiuni legislative incomode .De ce această atitudine?. Pentru că pot ,și că în  lipsa unei atitudini ferme a societății, nimeni nu-i trage de mânecă. Iar noi știm, din experiența noastră, că după ce răul este făcut , acesta este foarte greu de reparat. 

        La noi tronează acea ordonanță care ne plafonează pensiile ,OUG -59/2017, în condițiile în care sunt foarte mulți pensionari militari cu pensii puțin peste salariul minim  pe economie, restul având pensii până la 4000 lei. Tratament ofensator  și nedrept pentru rezerviștii militari dar și degradant pentru cei aflați la putere .Ne întrebăm,retoric desigur, dacă mai marii  de azi își mai pot aminti că generațiile noastre au contribuit efectiv și necondiționat  la construirea unor  obiectivelor civile sociale și culturale ,am pus umărul  la ridicarea gradului de civilizație și de performanță a acestei țări . Am contribuit efectiv la intrarea în NATO, dar alții se împăunează cu acest succes, armata neprimind nici măcar o diplomă de merit .După cum vedeți nu am lăsat niciodată ca România să îngenuncheze în fața provocărilor interne sau internaționale. Poate că politicienii de azi cunosc câte ceva din viața militară. Dar știu ei că noi ne-am antrenat în condiții extreme, uneori inumane în  timpul indeplinirii misiunilor ,în poligoane, aplicații, teatre de operații,  departe de familii. Cine le dă dreptul să arunce anatema  peste o  categorie socială ce reprezintă rezerva armatei române și care, în caz de primejdie vor muri și pentru domniile lor .

         Domnule Radu Tudor, anul centenarului Marii Uniri ar trebui să ne găsească întro altă stare de spirit ,una a împlinirii ,a satisfacției și nu întrun prelungit război de uzură  româno-român, întro societate bolnavă și divizată.

        O ură aproape viscerală față de adversarii politici ,face ca orice încercare a celor de la putere de a reforma, de a  întreprinde ceva în folosul românilor , să ducă la  izbucnirea  unui cor de critici ,blamuri sau de negare permanentă a oricărui demers.

        De asemenea, se constată o lipsă totală a marilor proiecte naționale promise și absolut necesare pentru viitorul țării, lipsește unitatea și solidaritatea românilor, lucru deosebit de grav. Ne lipsesc mândria și demnitatea de a ne promova valorile autentice românești ,ne lăsăm cu prea multă ușurință umilinți, tăvăliți în noroi de tot felul de neaveniți, și mult mai periculos ,a unora care au spoliat patrimoniu și avuția națională. În loc să ne afirmăm cu mândrie identitatea de român , ne este rușine să spunem cu tărie cine suntem, nu  avem curajul înaintașilor noștrii de a ne susține valoarea  istorică ,culturală, socială. Prea ușor primim lecții de la entități statale care s-au format după Decebal al nostru, chiar smulgând bucăți din trupul țării ,fie că ea se chema Dacia sau România.

        Sintagma “Demnitate și onoare”, altădată deviza armatei romăne ,a celor puternici și mândri, a devenit din păcate un simplu și desuet clișeu. Dar ne întrebăm, ce să facem cu ele întro societate anomică în care respectarea legilor este clamată, dar în realitate , aplicată selectiv (valabilă și în cazul rezerviștilor militari) .Ne întrebăm retoric ,domnule Radu Tudor , dacă România va fi capabilă să rezistele tuturor provocărilor interne și externe și să-și rescrie istoria propriului viitor ?Deci ,  “ Quo vadis România” ?

        Vă mulțumim foarte mult în speranța că ne veți sprijini, ori de câte ori veți avea posibilitatea, ca acest  demers al nostru să ajungă și să fie înțeles de  fiecare român , de societatea civilă în general.

        

 Cu multă considerație,  un grup de ofițeri  pentru care semnează

    Col (r). Nemulescu Victor

    Col (r). Munteanu Vasile